Bonsai – istorie si tehnici

Pentru a demonta una dintre cele mai comune credinte gresite in ceea ce ii priveste, un bonsai nu este o specie anume ci reprezinta practic orice specie de arbore sau arbust ce a fost modelat printr-o serie de tehnici pentru a ajunge o copie in minitatura a variantei sale obisnuite.

Procedeul prin care un arbore este adus in stadiul de bonsai este unul complex si implica atat cunostinte, cat si atentie si rabdare, fiind considerat o arta.

Istoria lor incepe in China sub numele de penjing, o practica a calugarilor budisti prin care incercau miniaturizarea arborilor si arbustilor insa, spre deosebire de bonsai, pastrau un aspect cat mai natural. Din secolul 6 atat personalul ambasadei imperiale cat si studenti budisti au incepus sa circule din Japonia in China, aducad cu ei multe idei si bunuri incluzant tehnica cresterii plantelor in recipiente.

Cu trecerea timpului tehnica a fost perfectionata ajungand sa devina ceea ce noi numim acum bonsai: cresterea si modelarea unei miniaturi a unui arbore, respectand traditiile si obiceurile japoneze in acest sens.

Cel mai batrand dintre bonsai este un ficus, are 1000 de ani si este expus in muzeul din Crespi, Italia. Multe alte exemplare au sute de ani, timp in care au fost ingrijiti si modelati pana au capatat forma de acum.

Tehnici

Anumite tehnici sunt urmate pentru a modela un bonsai, unele fiind speciale pentru acestia in timp ce altele se pot aplica si in general. Dintre cele mai importante amintim:

Ajustarea foliajului reprezinta indepartarea selectiva a frunzelor sau a acelor, in cazul coniferelor. Se pot indeparta cateva sau chiar toate frunzele pe timpul verii, fortand planta sa produca noi frunze sau ace de dimensiuni mai mici si crescand in acelasi timp ramificarea. Nu toti arborii reactioneaza bine la defoliere asa ca trebuie in principal sa te asiguri ca specia pe care o ingrijesti este ok cu asta. Merita mentionat si faptul ca acest procedeu nu se recomandat in cazul bonsailor slabiti sau care au suferit stresul schimbarii recipientului recent.

Ajustarea radacinilor se face prin indepartarea radacinilor batrane in prima faza, pastrand doar radacini tinere. Radacinile mai noi se pot taia si ele, lasandu-le lungimea la cel putin o treime din cea initiala.

Modelarea trunchilului si a ramurilor cu ajutorul se face cu ajutorul sarmei. Aceasta se incolaceste pe suprafata pe care vrem sa o modificam, avand grija sa nu ranim planta, iar apoi se modeleaza dupa plac. Dupa un timp, ramurile si chiar trunchiul (daca este maleabil) vor capata si mentine forma data.

Exista si tehnici prin care se poate simula maturitatea si vechimea unui bonsai mai tanar. Jin si shari sunt doua dintre aceste tehnici, principiul fiind similar: o parte a trunchiului sau a unei ramuri este modificat in asa fel incat lemnul de la suprafata sa moara, conferind un aspect de vechime bonsaiului.

Ingrijire

Udare – multi factori intervin in cazul udarii unui bonsai. In primul rand din cauza vaselor restrictive volumul de sol este foarte mic, luand in calcul si faptul ca radacinile arborilor ocupa o mare parte din acest spatiu si umiditatea retinuta poate fi foarte redusa. Depinzand mai apoi de specia arborelui si mediul in care este tinut se poate ajunge si la udari multiple pe parcursul unei zile. Excesul de apa trebuie mereu indepartat din farfuria vasului.

Fertilizare – strans legat de volumul foarte mic de sol din vas, fertilizarea este un aspect foarte important pentru bonsai. Sunt recomandate concentaratii mai slabe de fertilizant, aplicate in lunile de vara si primavara, oprind practica in lunile reci ale anului.

Replantare – transpalantarea unui bonsai intr-un alt recipient se face de la 2 pana la 5 ani, depinzand de varsta acestuia si dimensiunea plantei. Solul existent se curata cu grija de langa radacini, indepartand cat de mult posibil fara a afecta arborele, iar radacinile se tund inainte de a-l muta.

Unelte – o tehnica atat de speciala are nevoie de unelte pe masura, iar inca din 1920 avem la dispozitie selectia ce acum face parte din arsenalul oricarui crescator de bonsai: cleste de tulpina, cleste de ramuri, foarfece, grebla, penseta, perii de curatare, toate in miniatura

Sol – se prefera un sol cu drenaj rapid care sa permita aerarea radacinilor, insa specificatiile sale exacte tin de specia cultivata si cerintele acesteia in materie de umiditate, PH si nutrienti.

Locatie  – majoritatea bonsailor sunt plante ce cresc la exterior, unele specii tolerand iarna afara in timp ce altele au nevoie de protectie in fata inghetului. Lumina, la randul sau, este un factor subiectiv, majoritatea arborilor tolerand soarele direct. Exista si cateva specii ce pot creste la interior, acestea tinzand sa aiba o viata mult mai scurta decat exemplarele crescute la exterior.

Estetica

Secole de crestere si modelare a bonsailor au dat nastere anumitor tehnici si principii ce sunt urmate de crescatori. Aceste regului servesc ca ghiduri pentru cresterea si mentinerea unui bonsai atat frumos din punct de vedere estetic cat si sanatos sau longeviv.

Miniaturizarea este un principiu de baza in arta bonsaiului, arborii trebuie tinuti mici pentru a incapea in revipiente mici.

Proportionalitatea joaca la randul sau un rol foarte mare, elementele unui bonsai trebuie sa pastreze aspectul unei plante de dimensiuni obisnuite insa la scala mica.

Poate surprinzator, asimetria este o alta caracteristica a acestei arte, fiind descurajata simetria bilaterala.

Desi implicat in toate cele de mai sus, artistul nu trebuie sa lase nici o urma pe bonsai, taieturile trebuie ascunse si sarma modelatoare trebuie asezata si indepartata cu grija astfel incat sa nu lase nici un indiciu ca a ajutat la modelarea plantei.

In primii ani de viata, bonsaii sunt tinuti in containere de crestere, cu rolul de a ajuta planta sa ajunga la o forma cat mai robusta care sa suporte transferarea si modificarile ce implica un bonsai.

Bonsaii maturi pe de alta parte sunt tinuti in vase de forma tavilor ce au un volum scazut, acestea sunt facute din ceramica fie ea glazurata sau nu.

Pentru un aspect deosebit se apeleaza si la platoruri din piatra sau stanci pe care bonsaii sunt modelati sa creasca. Acestea tind de obicei sa tina un volum si mai mic de sol fata de tavi.