Unul dintre simbolurile primaverii, laleaua reuseste sa isi faca loc din solul rece pentru a inflori cu mult inainte altora, producand flori mari, in forma de cupa, ce etaleaza aproape toate culorile imaginabile.
Laleaua face parte dintr-un grup restrans de plante crescute de oameni de foarte mult timp, originara ca planta salbatica din Asia centrala, ea a fost cultivata de catre turci incepand cu anul 1000 inaintea erei noastre. Aceste flori au primit o deosebita atentie in secolul 16 cand sultanul cerea cultivarea anumitor soiuri, ele ramanand populare, in secolul 18 ajungand chiar sa fie ilegala vanzarea sau cumpararea lalelelor in afara capitalei.
Tot in secolul 16 au fost introduse in Olanda de catre Carolus Clusius in scop medicinal. Acsta a adus cativa bulbi din Constantinopol si a plantat o mica gradina. Vecinii sai au fost foarte impresionati de aceste flori asa ca au sarit gardul si au furat cateva, iar long story short, in scurt timp au ajuns sa fie tranzactionate la bursa. La apogeu, bulbii deosebiti (Semper Augustus) se vindeau pe sume care echivalau cu valoarea unei case in cartiere ravnite, pana cand, intr-o buna zi, si-au amintit probabil ca este totusi o floare si bula s-a spart.
Planta are de la doua la sase frunze late de un verde-albstrui, acoperite de un strat cerat. Cele mai multe lalele au o singura floare pe tulpina (desi in miile de hibrizi intalnim si plante cu mai multe flori pe tulpina), cu 3 tepale, care arata identic cu petalele, insa sunt specifice unui invelis simplu al florii, nu dublu ca la alte specii. Culorile sunt variate, la fel si tiparele, in descrierea generala a florilor strecurandu-se si exemplare cu petale zimtate sau dublate ce au un aspect mai degraba de bujor decat de lalea.
Laleaua se planteaza de obicei toamna, insa aceasta se dezvolta abia dupa trecerea frigului si iese la suprafata in aprilie- mai. Odata iesita la suprafata insa planta se dezvolta foarte repede ajungand sa infloareasca in15 pana la 30 de zile.
Desi o planta perena, hibrizii de lalea tind sa moara destul de repede, asa ca o gradina bine populata va necesita noi bulbi plantati in fiecare toamna.
Udare
Dupa plantare, bulbii se uda temeinic iar apoi sunt lasati in pace. Singurele dati in care un supliment de apa este necesar este atunci cand trec mai mult de doua saptamani fara ploaie. Daca avem noroc si cate o ploaie razleata se abate cel putin o data la 14 zile, atunci putem lasa plantele sa creasca singure. Avand in vedere ca toamna, iarna si primavara sunt anotimpuri cu precipitatii in tara noastra, putem spune ca avem noroc.
Sol
Lalelele prefera un sol bogat in nutrienti, insa si unul care sa permita drenajul apei. Se poate adauga compost peste zona in care sunt plantati bulbii, acest lucru determinad aparitia insectelor ce sapa in sol, asigurand o aerare mai buna.
Solul lor preferat are un PH neutru spre putin acidic, undeva intre 6.0 si 7.0.
Fertilizare
Fertilizarea se poate face toamna dupa plantare prin adaugarea de compost sau cu ajutorul unui ingrasamant granule. O a doua si ultima fertilizare mai este recomandata primavara dupa ce plantele incep sa iasa din pamant.
Lumina
Toate varietatile de lalele prefera soarele direct, iar avand in vedere ca infloresc foarte devreme acest lucru nu este greu de obtinut. Zone care vara se afla in umbra sub coroane bogate ale copacilor, in primavara tarzie sunt expuse la razele directe ale soarelui deoarece frunzele acestora inca nu au aparut. Tot datorita infloririi timpuri, soarele nu va fi destul de puternic pentru a arde frunzele.
Temperatura si umiditate
Clima din tara noastra este perfecta pentru lalele, aceste plante avand nevoie de o perioada rece dupa plantare de cel putin 10 grade celsius, asa ca in zonele mai calde bulbii plantati sunt pre raciti de catre distribuitori pentru a simula iarna.
Prea multe precipitatii toamna sau primavara pot dauna, ducand la putrezirea bulbilor, asa ca nu necesita foarte multa umiditate pentru a prospera.
Probleme si daunatori
Fiind presispuse la o gama mare de daunatori, cel mai important este ca inainte de plantare sa inspectam bine bulbii si sa nu-i cumparam daca au insecte, larve sau urme de mucegai. Comune sunt si infestarile cu afide, acestea putand fi indepartate totusi cu pulverizari de apa.
In afara de insecte mai sunt si animalute de care trebuie sa le ferim, cum ar fi veverite si alte rozatoare.
Umezeala excesiva din sol poate de asemenea crea probleme, plantele afrectate nu vor putea sustine floarea pe tulpina.
Daca foliajul este distorsionat, acesta este un semn al infestarii fungice, asadar va fi nevoie de scoaterea plantei afectate si distrugerea acesteia pentru a nu periclita si alte plate din jur.
Inmultire
Un capitol simplu! Lalelele se propaga prin bulbi, primavara, dupa ce floarea a trecut, planta ofileste si produce inca un bulb ce poate fi plantat separat toamna.
Varietati
Sunt mii de varietati din care putem alege si cu care putem sa ne populam gradina sau balconul, dintre cele mai populare mentionam:
- Purissima sau Fosteriana division ce are flori mari, albe cu o baza spre bej
- Ballarina sau Lily division cu nuante de portocaliu si rosu si o forma alungita a florii
- Prinses Irene sau Triumph division, similara cu cea de mai sus, insa floarea este in forma de cupa iar rosul este mai pronuntat si mai inchis
Sfaturi
Incercati sa le plantati undeva unde nu sunt la indemana animalelor de companie. Daca sunt ingerate, lalelele sunt toxice pentru om si extrem de toxice pentru prietenii nostri patrupezi.
