Kaki (Diospyros kaki), desi privit de multi ca o aparitie exotica in gradinile romanesti, este un arbore fructifer care se acomodeaza surprinzator de bine la conditiile din tara noastra. Originar din Asia, mai precis din China si Japonia, kaki apartine familiei Ebenaceae si este cultivat de mii de ani pentru fructele sale dulci si aromate. In Romania, interesul pentru acest pom a crescut considerabil in ultimul deceniu, odata cu disponibilitatea soiurilor mai rezistente la frig.
Aspectul general al pomului este unul elegant: tulpina este dreapta, cu ramuri ce se desfac larg, iar frunzele sunt mari, ovale, cu o textura catifelata si o culoare verde intens in timpul verii, virand spre tonuri spectaculoase de galben, portocaliu sau rosu in toamna. Florile sunt relativ discrete, de culoare alba-crem, si apar primavara, insa fara un impact decorativ major. Kaki infloreste in general incepand cu al treilea sau al patrulea an dupa plantare, insa rodul nu intarzie sa apara atunci cand pomul este bine ingrijit.
Nu este o planta potrivita pentru interior, fiind cultivat aproape exclusiv in gradina, unde are nevoie de mult soare si spatiu pentru a se dezvolta. In natura, kaki prefera zonele calde si insorite, intalnindu-se in paduri deschise sau pe marginea acestora, acolo unde lumina patrunde din plin. Cresterea sa este favorizata de soluri bine drenate si de veri lungi, insorite.
La noi, cea mai buna dezvoltare o are in regiunile sudice – Muntenia, Oltenia si Dobrogea – datorita iernilor mai blande si verilor foarte insorite. In Transilvania si Moldova, cultivarea sa este posibila, dar necesita o atentie suplimentara pentru protejarea pomilor de ingheturile severe. Solurile ideale pentru kaki sunt cele lutoase sau nisipo-lutoase, cu un drenaj bun si un pH neutru sau usor acid.
Ingrijirea sa nu este foarte complicata. Odata plantat intr-un loc insorit si protejat de vanturi reci, are nevoie de udari regulate in primii ani si de aplicarea unui strat de mulci la baza pentru a conserva umiditatea si pentru a proteja radacinile pe timpul iernii. In traditiile asiatice, fructele de kaki sunt folosite nu doar ca aliment, ci si ca remediu natural pentru imbunatatirea digestiei si intarirea sistemului imunitar. In unele zone, kaki este si simbol al persistentei si longevitatii.
Udare
In primii doi ani dupa plantare, udarea regulata este esentiala pentru a ajuta pomul sa isi dezvolte un sistem radicular puternic. Pe timpul verii, udarile se fac o data sau de doua ori pe saptamana, in functie de conditiile meteorologice, preferabil direct la baza trunchiului, evitand frunzisul. Dupa stabilizare, kaki devine mai tolerant la perioadele scurte de seceta, insa productia de fructe va fi mai buna daca solul se mentine constant umed, fara a deveni imbibat.
Sol
Solul ideal pentru cultivarea kaki-ului este unul bine drenat, afanat si bogat in materie organica. Solurile lutoase sau nisipo-lutoase sunt cele mai potrivite. Un pH intre 6 si 7 este preferabil. Pentru a asigura un bun drenaj, mai ales in zonele cu ploi frecvente in primavara si toamna, se poate adauga nisip sau compost bine descompus.
Fertilizare
In primavara, este recomandata aplicarea unui strat de compost sau a unui ingrasamant organic bogat in potasiu si fosfor pentru a sustine dezvoltarea fructelor. Fertilizarea excesiva cu azot trebuie evitata, deoarece favorizeaza cresterea frunzelor in detrimentul fructificarii. Daca solul este sarac, se poate administra un fertilizant echilibrat la inceputul primaverii si, eventual, o a doua aplicare la inceputul verii.
Lumina
Kaki are nevoie de expunere directa la soare timp de cel putin 6-8 ore pe zi pentru a produce fructe de calitate. Locurile partial umbrite sau cele protejate de copaci inalti vor duce la o fructificare redusa si la o coacere intarziata a fructelor.
Temperatura si umiditate
Pomul tolereaza temperaturi negative pana la -15°C, mai ales daca este bine aclimatizat si protejat in primii ani. In verile caniculare ale Romaniei, nu are nevoie de protectie suplimentara, ba chiar fructele isi intensifica gustul dulce sub influenta caldurii. Umiditatea aerului nu joaca un rol esential, dar solul trebuie mentinut moderat umed in perioada de crestere activa.
Daunatori
In Romania, kaki este relativ ferit de atacuri masive de daunatori. Totusi, afidele pot aparea primavara pe lastarii noi. In caz de infestare, un tratament bland cu sapun insecticid sau un insecticid bio va rezolva problema. Ocazional pot aparea si paianjeni rosii sau musculite albe, in special in verile foarte uscate.
Probleme comune
Cele mai frecvente probleme sunt cauzate de udarea excesiva sau de solurile prost drenate, care duc la putrezirea radacinilor. De asemenea, ingheturile tarzii de primavara pot afecta lastarii tineri, asa ca plantarea intr-un loc adapostit este recomandata. Fructele care cad prematur sunt, de obicei, un semn de stres hidric sau deficiente nutritive.
Inmultire
Inmultirea kaki-ului se face cel mai bine prin altoire, metoda care garanteaza pastrarea caracteristicilor soiului si o fructificare rapida. Semanarea semintelor este posibila, dar plantele rezultate pot avea caracteristici variabile si o perioada mai lunga pana la prima fructificare.
Varietati
Pentru cultivarea in Romania sunt recomandate cateva varietati rezistente si productive:
- Rojo Brillante – Fructe mari, de culoare rosu-portocaliu, cu pulpa dulce si consistenta.
- Tipo – Productivitate buna, fructe mari, dulci si carnoase.
- Fuyu – Soi autopolenizant, cu fructe ce pot fi consumate si cand sunt ferme.
- Hana Fuyu – O varianta a soiului Fuyu cu fructe mai mari si aroma delicata.
- Kostata – Adaptabil la temperaturi scazute, fructe medii cu gust dulce-acrisor.
