Intr-o gradina vie si echilibrata, insectele si pasarile care polenizeaza plantele joaca un rol esential, chiar daca adesea raman in umbra florilor pe care le viziteaza. Fara munca lor zilnica si aparent neimportanta, recoltele ar fi mai sarace, biodiversitatea s-ar prabusi, iar ecosistemele naturale ar fi cu totul altfel decat le cunoastem astazi.
Polenizarea este procesul prin care polenul este transferat de la partea masculina a florii (stamine) la cea feminina (pistil), facilitand astfel reproducerea plantelor. In mod natural, acest proces este realizat de vant sau de apa, dar cea mai mare parte a polenizarii este realizata de vietuitoare specializate in acest rol: albine, bondari, fluturi, molii, gandaci, viespi, pasari si chiar lilieci (in alte regiuni). La noi, cele mai active sunt insectele, in special in perioada martie-septembrie, cand florile sunt din abundenta si temperaturile favorabile.
Fiecare tip de polenizator are preferinte si obiceiuri diferite, ceea ce inseamna ca o gradina bogata si diversificata va reusi sa atraga o intreaga comunitate, cu beneficii pe termen lung. Unele insecte sunt atrase de culori puternice si parfumuri intense, altele prefera florile palide si deschise seara. Unele se hranesc cu nectar, altele cu polen. Unele dorm ascunse sub frunze, altele in scorburi sau in pamant, iar unele se aduna in colonii uriase, cum e cazul albinelor melifere. Toti insa contribuie intr-un mod sau altul la sanatatea plantelor, fie ca e vorba de rosii, dovlecei sau flori perene.
Beneficiile polenizatorilor sunt multiple. Pe langa productivitatea sporita in gradina, ei sustin diversitatea genetica a plantelor, imbunatatesc structura solului prin activitatea lor si sunt o sursa de hrana pentru alte animale. Mai mult, polenizatorii sustin culturile agricole si, indirect, economia locala. Estimarile arata ca mai mult de 75% dintre culturile alimentare din lume depind, cel putin partial, de polenizare realizata de animale.
In Romania, climatul temperat, cu veri calduroase si ierni aspre, influenteaza puternic activitatea acestor insecte. In lunile mai-iunie, activitatea este intensa dimineata si in jurul pranzului, cand temperatura este ridicata, iar florile isi elibereaza parfumul si nectarul. In iulie-august, orele de varf pot fi mai devreme dimineata sau spre seara, in functie de valurile de caldura. Dupa echinoctiul de toamna, odata cu scaderea temperaturilor si rarirea florilor, polenizatorii isi reduc drastic activitatea sau intra in repaus.
Protejarea lor incepe cu gradinile noastre, prin alegeri simple si naturale. Evitarea pesticidelor, mai ales in perioada infloririi, oferirea de spatii de adapost, plantarea de flori diverse si inflorite in etape – toate sunt metode eficiente de sprijin. Chiar si o gradina mica sau un balcon pot deveni o oaza pentru aceste vietati esentiale.
Cei mai comuni polenizatori din gradina si cum ii protejam
1. Albinele melifere (Apis mellifera)
Sunt poate cele mai cunoscute si indragite insecte din gradina, iar munca lor ne aduce fructe, legume si flori inflorite din belsug. Traiesc in colonii uriase, cu o organizare demna de invidiat, fiecare albina avand un rol precis – de la culegatoare la hranitoare sau paznic. Incep sa se miste din primele zile calde de martie si raman active pana spre sfarsitul lui octombrie, in functie de zona si temperaturi.
Le gasim in special pe flori bogate in nectar – lavanda, trifoi, galbenele, busuioc sau floarea soarelui. Adora soarele si sunt cel mai active in jurul orei 10 dimineata pana dupa-amiaza, insa daca ziua e calda si luminoasa, pot fi vazute pana seara. Noaptea si in zilele racoroase stau la adapost, in stupi sau, mai rar, in scorburi.
Ca sa le protejam, putem renunta la pesticidele sistemice, mai ales cele folosite in perioada infloririi. E important sa existe flori care infloresc pe tot parcursul sezonului, si chiar mici surse de apa: o farfurie cu apa si pietricele poate face minuni. Daca locuiesti la casa, un stup instalat de un apicultor local aduce viata si ordine in gradina.
2. Bondarii (Bombus spp.)
Bondarii sunt verii mai grasi si mai pufosi ai albinelor si desi par greoi, sunt printre cei mai eficienti polenizatori, in special pentru plantele cu flori adanci sau inchise. Au un zbor sacadat, par ca se lupta cu aerul, dar stiu exact ce au de facut. Pe langa eficienta lor, au si un avantaj mare: pot zbura si cand e frig sau cand ploua usor – lucru pe care multe alte insecte nu-l fac.
Incep sa apara inca din martie, iar activitatea lor poate dura pana in noiembrie daca toamna e blanda. Preferintele florale includ trandafirii salbatici, zambilele de gradina, digitalis si, daca ai noroc, se vor bucura si de busuiocul in floare. Isi fac cuiburi in pamant, in scorburi goale sau in stratul de frunze uscate – motiv pentru care e bine sa nu curatam complet gradina toamna.
Daca vrei sa le ajuti, lasa o zona salbatica in gradina, nu tunde iarba prea des si planteaza flori perene care ofera hrana din primavara pana toamna. Un buchet de flori salbatice va atrage bondarii la fel de bine ca un borcan cu miere.
3. Fluturii (Papilionoidea)
Pe langa frumusetea lor evidenta, fluturii sunt polenizatori activi, mai ales pentru plantele cu flori plate, unde pot ateriza usor. Le place caldura si lumina si nu se grabesc – zboara in liniste, parca doar pentru a bucura privirea. Sunt activi din aprilie pana in octombrie, in special intre orele 10:00 si 17:00, cand florile sunt deschise si parfumate.
Noaptea si in zilele noroase se ascund sub frunze, pe crengi sau in crapaturi ale copacilor. In Romania, cei mai comuni sunt fluturele paun, fluturele alb de varza, ochiosul de zi si fluturele cu coada de randunica.
Pentru a-i sustine, plantele gazda sunt esentiale – urzica, feniculul si morcovul salbatic sunt preferate de omizi. In plus, florile cu mult nectar precum buddleia, verbena, zinnia si echinacea sunt favoritele adultilor. E important sa eviti folosirea erbicidelor si sa nu luminezi excesiv gradina noaptea, pentru ca aceste insecte se ghideaza si dupa lumina naturala.
4. Molii polenizatoare (Noctuidae si Sphingidae)
Molii in gradina? Da, si nu orice molii – unele sunt polenizatori de noapte absolut fascinanti. Unele specii sunt aproape imposibil de deosebit de fluturi, doar ca sunt active noaptea. Isi fac aparitia incepand cu luna mai si pot fi vazute zburand pe langa flori dupa apus, atrase de plante cu parfum intens ca petuniile, nicotiana sau floarea miresei.
In timpul zilei stau ascunse in iarba, in crapaturi sau sub scoarta, iar in gradinile salbatice, printre frunzele cazute sau in tufisuri dese. Nu sunt agresive si nu ataca plantele – ba dimpotriva, multe specii sunt dependente de o anumita planta pentru reproducere.
Pentru a le atrage si proteja, poti planta flori cu inflorire nocturna, cum ar fi floarea de luna sau tuberoza, si sa limitezi iluminatul gradinii. Cu cat gradina ta este mai naturala si mai putin „curata”, cu atat va fi mai prietenoasa cu aceste vizitatoare discrete.
5. Gandaci polenizatori (Scarabaeidae, Cetoniidae)
Poate nu sunt cei mai gratiosi polenizatori, dar gandacii isi fac treaba in liniste si eficient. Frecvent pot fi observati pe flori mari, deschise si cu mult polen – trandafirii de gradina, dovleceii, magnoliile sau bujorii sunt printre preferatele lor. Se misca incet, nu zboara prea mult si stau adesea ore intregi pe o floare.
Sunt activi din mai pana in septembrie, mai ales in zilele insorite, iar noaptea se ascund in stratul de frunze sau sub scoarta. Desi nu au o imagine foarte buna in gradina, nu trebuie combatuti daca nu sunt in numar mare – doar unele specii provoaca daune, majoritatea doar ajuta.
Ca sa-i incurajezi, evita sa distrugi toate zonele „neordonate” din gradina – o gramada de frunze sau un lemn putrezit pot fi adapostul perfect. In plus, evita erbicidele si curatarea totala a spatiilor naturale.
6. Viespile (Vespidae si altele)
Chiar daca nu sunt printre cei mai iubiti oaspeti ai gradinii, anumite specii de viespi contribuie activ la polenizare. Se hranesc cu nectar si prefera florile simple, deschise – cum ar fi cele de patrunjel, marar, coriandru sau morcov salbatic inflorit.
Viespile solitare, cele care nu traiesc in colonii mari, sunt de obicei blande si nu reprezinta un pericol. Sunt active in special vara, intre orele 11:00 si 17:00, iar noaptea se retrag in scorburi, tulpini goale sau sub pietre.
Pentru a le atrage si sprijini, planteaza ierburi aromatice care ajung la inflorire si lasa in pace coloniile care nu deranjeaza – multe dintre ele contribuie si la controlul natural al altor daunatori din gradina.
7. Musculitele si sirfidele (Syrphidae)
Mici, rapide si adesea confundate cu albinele, aceste insecte zburatoare sunt peste tot in gradina, chiar daca nu ne dam seama. Sunt atrase de flori mici, dispuse in inflorescente dense, si sunt active pe toata durata verii, mai ales intre orele 9:00 si 14:00.
Pe langa faptul ca polenizeaza, unele specii – in special sirfidele – au larve care consuma afide, fiind un aliat important pentru gradinari. Dorm noaptea in vegetatie joasa sau sub frunze mari si isi continua activitatea dis-de-dimineata, imediat ce se incalzeste.
Pentru ele, este suficient sa lasi cateva flori spontane (trifoi, papadie, coada soricelului) si sa eviti complet erbicidele. Sunt usor de multumit si extrem de eficiente, chiar si in gradini mici sau balcoane.
