Problemele cu care plantele se confrunta nu sunt intotdeauna provocate de insecte, boli sau conditii neprielnice. Uneori, se intampla ca o planta sa se imbolnaveasca din cauza unei deficiente de nutrienti, la fel cum o cantitate prea mare dintr-o substanta nutritiva ii poate dauna.
Cum surprindem aceste deficiente? In general, ele se manifesta prin modificari de culoare sau distorsiuni ale frunzelor. Pentru a depista cu exactitate cauzele care provoaca probleme plantei, iti recomandam sa urmezi pasii de mai jos:
- In primul rand, verifica semnele de insecte sau boli si actioneaza, in functie de caz.
- Verifica umiditatea solului. Decolorarea frunzisului sau plantele pipernicite pot rezulta din supra-udare si drenaj prea slab, ori dintr-un sol prea compactat pentru cresterea favorabila a radacinilor.
- Verifica temperatura. Frigul sau caldura pot incetini cresterea plantelor, efectul de inflorire, aparitia fructelor.
- Ai grija la cantitatea de ingrasamant. Prea mult poate duce la un prejudiciu de sare. Din aceasta cauza, plantele tale pot avea un aspect ars sau se pot ofili, indiferent de umiditatea solului.
Dupa ce te-ai asigurat ca plantele au conditii prielnice de crestere, este momentul sa le oferi hrana potrivita – un amestec delicios de substante nutritive. Macronutrientii (nutrientii care sunt necesari in cantitati relativ mari) necesari plantelor includ azotul, potasiul, fosforul, calciul, sulful si magneziul. Pe langa acestea, sunt micronutrientii, care contribuie la crestere. Printre acestia se numara borul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul si zincul.
Apa dizolva substantele si transfera, astfel, nutrientii din sol la radacini. Tocmai de aici deriva necesitatea esentiala de nutritie a plantelor – apa trebuie sa se gaseasca in cantitate suficienta, pentru realizarea acestui transfer.
E important sa verifici ca pH-ul solului este adecvat plantei. Gasesti articolul cu privire la pH pe site-ul nostru, aici (link redirectionare). Daca solul este prea acid sau prea alcalin, plantele nu pot prelua nutrientii, indiferent de cat de bogat este solul.
Cum identificam deficientele de nutrienti? Simptomele se manifesta astfel:
- Deficitul de calciu – frunzele noi sunt distorsionate sau au forma de carlig. In timpul cresterii, este posibil sa moara. O cantitate prea mare de calciu poate inhiba alte substante nutritive. Poate fi extras din compusi care contin in denumirea lor cuvantul „calciu” sau din ghips.
- Deficitul de azot – frunzele mai vechi, in special cele din partea de jos a plantei, se vor ingalbeni, in timp ce frunzisul verde ramas este adesea de un verde luminos. Tulpinile se pot ingalbeni, subtia si alungi, dand senzatia de slabiciune. Procesul de crestere este incetinit. Azotul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „nitrat de”, „de amoniu” sau „uree”.
- Deficitul de magneziu – plantele cresc mai lent, frunzele capata o nuanta de galben pal. Uneori, culoarea apare doar pe marginile exterioare. Frunzele noi care cresc pot fi galben, chiar cu pete intunecate. Magneziul se gaseste in compusi care contin in denumirea lor cuvantul „magneziu”.
- Deficitul de fosfor – frunzele mai mici capata o nuanta de rosu-purpuriu si pot avea aspect ars, in timp ce frunzele mai mari devin aproape negre. Productia de fructe si seminte, acolo unde este cazul, este redusa. Fosforul se gaseste in compusi care contin in denumirea lor cuvintele „fosfat” sau sufixul „os”, dar si in nisipul verde. Atentie – fosforul depinde in cea mai mare masura de pH-ul solului.
- Deficitul de potasiu – frunzele mai vechi capata un aspect ars pe margini; unele se pot ofili de-a dreptul. Se dezvolta ingalbenirea intre venele frunzelor. Potasiul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „potasiu” sau „potasa”.
- Deficitul de sulf – toate frunzele noi ajung sa se ingalbeneasca, in timp ce frunzele deja existente raman verzi. Aceasta deficienta le impiedica mult dezvoltarea. Sulful se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvantul „sulfat”.
- Deficitul de bor – tulpina este slaba, dar radacina continua sa creasca. Mugurii terminali pot muri. Borul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „borax” sau „borat”.
- Deficitul de cupru – planta este pipernicita, frunzele se inmoaie, se incretesc sau se lasa, iar tulpinile se indoaie. Cuprul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „de cupru”, „cupric” sau „cupros”.
- Deficitul de mangan – cresterea plantei e incetinita, frunzele noi sunt de un galben pal, culoare care incepe de multe ori dintre vene. Pot aparea pete intunecate sau moarte. Planta pare ca se micsoreaza, pentru ca frunzele, mugurii si fructele scad in dimensiune. Planta nu mai poate inflori. Manganul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „mangan” sau „manganos”.
- Deficitul de molibden – frunzele deja existente se ingalbenesc, capata o forma ingusta si se distorsioneaza. Molibdenul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „molibdat” sau „molibdic”. Mare atentie – de multe ori poate fi confundat cu deficitul de azot.
- Deficitul de zinc – intre venele frunzelor noi care cresc apare ingalbenirea. Frunzele terminale pot forma o rozeta. Zincul se gaseste in compusii care contin in denumirea lor cuvintele „de zinc”. Actiunea lui este limitata de un pH al solului marit.
Iti recomandam sa te documentezi pentru plantele pe care le ai in apartament, pentru a le asigura cantitatile necesare de substante nutritive. Depistarea si analizarea in timp util a simptomelor ajuta la salvarea si intretinerea ulterioara a „prietenilor” nostri verzi din casa.
