Mereu am considerat liliacul planta ce marcheaza trecerea de la primavara la vara, obisnuit ca in a doua parte a lunii aprilie sa arunce pete de culoare mov, roz si albe in gradina bunicilor, alaturi de parfumul placut purtat de vant.
Liliacul este o planta din familia Oleaceae, avand ca rude apropiate frasinul si forsiția, un alt arbust decorativ intalnit adesea pentru multitudinea de flori galbene.
Originar din peninsula balcanica unde creste de obicei pe coastele dealurilor, liliacul este perfect adaptat pentru cultivarea in tara noastra, tolerand cu succes atat iernile mai aspre cat si verile caniculare. Desi sunt cateva varietati pitice ce pot fi crescute la ghiveci, aceasta planta se va simti in largul sau la exterior, in gradina. Sunt arbusti longevivi atingand chiar si 100 de ani.
La maturitate poate ajunge la o inaltime de 5 metri si aproape 4 metri in diametru, insa adesea este toaletat pentru a fi mentinut la o inaltime mult mai mica pentru a fi mai usor de toaletat, dar si pentru un aspect estetic placut.
Tulpina este lemnoasa cu scoarta de culoare gri deschis sau cu nuante maro, frunzele sunt de culoare verde inchis sau cu o slaba tenta albastruie, insa florile sunt cele ce atrag atentia. Acestea sunt simple sau duble, mici, cu lungime de 6 pana la 10 milimetri si grupate in penicule (raceme) de pana la 20 de centimetri. Culorile obisnuite sunt mov-violet si alb insa se pot gasi hibrizi de culoare albastra, galben sau roz cu toate nunatele dintre acestea.
Toaletarea este foarte importanta cand vine vorba de liliac, ea facandu-se de obicei imediat dupa ce florile se trec deoarece mugurii pentru florile din anul urmator apar in acest timp. O toaletare in toamna sau primavara devreme va duce si la pierderea acestor muguri si implicit a florilor ce urmau sa apara.
Toaletarea are si rolul de prevenire a bolilor sau infestarilor prin facilitarea unei mai bune circulatii a aerului la nivelul tulpinii, indepartearea lemnului uscat ce poate fi gazda daunatorilor dar si un rol estetic, tinand in frau cresterea dezorganizata. O toaletare facuta cu succes va duce si la aparitia mai multor flori in urmatorul sezon.
O alta operatiune de care trebuie sa tinem cont este indepartarea lastarilor. Plantele mature incep sa dezvolte mici lastari din radacinile lor care lasati nesupravegheati pot acapara zonele din jurul lor creand un zone dese greu de patruns. Desi pot fi cu usurinta taiati, cel mai bine este ca acesti lastari sa fie smulsi, indepartand riscul de vindecare si noua crestere.
Este un arbust foarte rezistent si considerat usor de intretinut, rasplatind din plin putinul efort pe care il cere cu infloriri anuale (sau in cazul varietatii Bloomerang cu infloriri bianuale).
Udare
Liliacul, in special in cazul plantelor mature, are o rezistenta mare la perioade de seceta. Totusi rezistenta sa sporita nu inseamna ca si prefera seceta, asa ca pe timpul verii in perioade cu precipitatii reduse, apreciaza udarile regulate.
Sol
Prefera un sol bogat in humus, cu un drenaj foarte bun si un pH neutru. Drenajul este un factor important in alegerea locului de plantare, planta avand probleme mai ales in cazul solurilor argiloase ce pastreaza apa la nivelul radacinilor si poate duce la putrezirea acestora.
Fertilizare
Adaugarea de ingrasamant nu este un pas necesar in cazul liliacului, acesta extragand toate elementele de care are nevoie din sol. Daca aveti totusi suspiciunea ca zona in care este plantat are un deficit, testati inainte solul.
Ingrasamantul ii face in general mai mult rau decat bine, fiind de evitat in primul rand adaugarea azotului care poate incuraja dezvoltarea de frunze in detrimentul florilor.
Lumina
Plantarea se face intr-o zona care primeste soare direct pe tot parcursul zilei sau cel putin timp de 6 ore pe zi. Numai in acest caz liliacul va produce flori din abundenta.
Este posibila cresterea si in zone cu umbra partiala insa productia de flori va avea de suferit.
Temperatura si umiditate
Liliacul este adaptat la clima din tara noastra si nu necesita ingrijiri speciale in afara de udarile ocazionale in perioadele fara precipitatii din vara.
Iarna nu este necesara protejarea sau acoperirea arbustului in nici un fel.
Daunatori
Sunt relativ rare infestarile cu insecte daunatoare, dar exista situatii in care cei mai comuni daunatori pot afecta liliacul. Depinzand de extinderea infestarii se pot indeparta punctual sau folosind spray-uri sau solutii cu insecticid.
Probleme comune
Cea mai intalnita problema este cea cauzata de fainare, aceasta este o infestare fungica ce apare de obicei in perioadele calde cu umiditate ridicata. Apare ca o pata albicioasa cu textura de pudra la nivelul frunzelor si poate fi prevenita in mare masura prin toaletarea corecta. Daca insa isi face aparitia se apeleaza la tratamente fungice.
Nu este o boala letala dar poate slabi considerabil planta.
Inmultire
Sunt doua modalitati principale de propagare a liliacului. Prima este cea prin seminte insa procesul este lung, cu rata redusa de succes iar plantele rezultate pot fi diferite de cea de la care au fost colectate semintele.
Cea mai usoara metoda de propagare este cea prin lastari, aceasta metoda avand si o rata de succes foarte mare. Un liliac matur va da nastere in jurul sau la noi lastari rasariti direct din radacina principala. Acesti lastari pot fi sapati iar legatura cu radacina principala taiata, iar ei pot fi plantati ca si plante separate. Perioada cea mai buna pentru a face acest lucru este cea de la sfarsitul primaverii si inceputul verii lasand suficient timp de acomorare noii plante pana la venirea iernii.
Varietati
Exista sute de varietati de liliac ce se deosebesc in principal prin culoare florilor dar nu numai, exista varietati pitice ce pot fi crescute si in ghiveci sau varietati ce infloresc de mai multe ori pe an. Este greu de facut un clasament dar mai jos lasam doar trei dintre varietatile ce ne-au placut.
- “Belle de Nancy” – cu flori duble de culoare roz deschis si inflorire la sfarsit de primavara si inceput de vara.
- “Charles Joly” – introdus in 1896, cu flori duble de culoare magenta intensa si care infloresc la sfarsit de primavara pentru 3-4 saptamani.
- “Madame Lemoine” – cu flori albe duble este o varietate foarte veche dar inca populara.
